Memorie Istorică: Catolicismul Român 2/4

În 1641, episcopul ortodox rutean de Muncaci se uneşte cu Roma. Prin influenţa arhiepiscopului Kolonich devine episcop grecul Iosif Camillis (din 1689 in 1706). Acesta din urmă aduce la unire parohii din părţile Bihorului si Crasnei, iar apoi obţine de la Kolonich o extindere a autorităţii asupra altor ţinuturi româneşti (Solnoc, Chioar, Maramureş, etc.). Peste 140 de parohii româneşti din aceste ţinuturi formează, împreună cu parohiile rutene, episcopia greco-catolică de Muncaci (abia în 1853, odată cu formarea episcopiei Gherlei, vor fi despărţite parohiile române de episcopia de la Muncaci) [1] În perioada de propagandă pentru unire a activat ca episcop in aceste ţinuturi episcopul ortodox de Maramureş Iosif Stoica, hirotonit de mitropolitul Dosoftei al Moldovei. Iosif Stoica, care o perioadă a fost şi locţiitor al mitropoliei Ardealului, a militat împotriva unirii cu Roma, dar şi a propagandei protestante.

 Articolul integral  poate fi citit pe PoliteiaWorld

Bibliografie si citate:
[1] New Advent – Catholic Encyclopedia
[2] Ovidiu Ghitta, Naşterea unei Biserici, Presa Universitară Clujeană, 2001.
[3] Citate din Wikipedia