O istorie a Rusofilismului in Romania - Războiul ruso-turc din 1806-1812

Războiul a izbucnit în contextul războaielor napoleoniene. Sultanul otoman, încurajat de înfrângerea suferită de ruşi la Austerlitz, a detronat domnitorul Munteniei Constantin Ipsilanti şi pe cel al Moldovei Alexandru Moruzi, amândoi fiind consideraţi rusofili. În acelaşi timp, francezii, aliaţi în acel moment cu Turcia, au ocupat Dalmaţia şi ameninţau cu o eventuală invazie în Moldova şi Muntenia. Pentru a asigura siguranţa frontierelor sudice ale imperiului împotriva unui atac al francezilor, ruşii au mutat o armată cu un efectiv de 40.000 de oameni în Principatele Dunărene. Ca răspuns imediat, turcii au blocat traficul navelor ruseşti prin strâmtori şi au declarat război Rusiei.


La începutul conflictului, ţarul nu s-a grăbit să implice masiv armata rusă împotriva turcilor, de vreme ce armata ţaristă era implicată în luptele din Prusia cu forţele lui Bonaparte. În Muntenia, atacul masiv otoman care viza ocuparea Bucureştiului a fost oprit la Obileşti de Mihail Miloradovici şi cei numai 4.500 de soldaţi (2 iunie 1807). În Armenia, contele Gudovici, comandând un contingent de 7.000 de soldaţi, a reuşit să distrugă puternica armată otomană de peste 20.000 de soldaţi în bătălia de la Arpachai, (18 iunie 1807). În acelaşi timp, flota rusă din Marea Neagră de sub comanda amiralului Dmitri Seniavin a blocat strâmtorile şi a distrus flota otomană în bătăliile Dardanellelor şi Athosului.În 1810, armatele ţariste aflate sub comanda fraţilor Kamenski au atacat şi au distrus forţele otomane din Pazardjik (22 mai). Fortăreaţa de la Silistra a fost izolată, iar garnizoana turcă s-a predat pe 30 mai. Încurajaţi de acest succes, fraţii Kamenski au asediat zece zile mai târziu puternica fortăreaţă de la Şumla. Aici, turcii au respins atacul ruşilor, provocându-le pierderi importante, rezultate la fel de proaste obţinând armata ţaristă şi în cazul asaltului fortăreţei de la Ruse de pe 22 iulie. Fortăreaţa de la Ruse a fost cucerită de ruşi pe 9 septembrie. După ce comandantul rus Kamenski a fost ucis în luptă, noul comandant Mihail Kutuzov a acţionat cu multă prudenţă şi a evacuat Silistra şi s-a retras spre nord.
Manevra înşelătoare a lui Kutuzov l-a determinat pe comandantul otoman Ahmed Paşa să-şi conducă cei 60.000 de oameni într-un atac împotriva ruşilor. Bătălia dintre cele două forţe a avut loc pe 22 iunie 1811 lângă Ruse. Deşi ofensiva turcă a fost respinsă, Kutuzov a hotărât să se retragă în Basarabia. La începutul lunii octombrie, un puternic detaşament rus a traversat în condiţiile unui secret desăvârşit Dunărea şi pe 2 octombrie a atacat în toiul noţii forţele lui Ahmed Paşa. Peste 9.000 de otomani au fost ucişi. Ahmed Paşa a fost învins, predându-se împreună cu forţele sale lui Kutuzov pe 23 noiembrie. Pe 28 mai 1812, Kutuzov a semnat Pacea de la Bucureşti, prin care Imperiul Otoman ceda Basarabia. Tratatul a fost aprobat de ţarul Alexandru I pe 11 iunie 1812, cu doar o zi înainte de declanşarea invadării Rusiei de către armatele napoleoniene.