Senatul Imperiului Roman de Răsărit (Imperiul Bizantin), n-a avut niciodată autoritatea şi prestigiul celui din Roma; atribuţiile sale rămăseseră în principiu aceleaşi, dar cu puteri adesea limitate. Ca organ consultativ, Senatul (synkletos) pregătea proiectele de legi şi putea fi invitat de împărat să se pronunţe asupra unor probleme importante de stat; ca adunare politică, ratifica alegerea noului împărat de către armată şi popor; se ocupa şi de aprovizionarea capitalei, prezidat fiind în acest caz de prefect, şi de învăţământul public. În jurul anului 900 atribuţiile legislative şi administrative i-au fost abolite.
Numărul membrilor Senatului a fost în continuă creştere. Cum după fondarea noii capitale puţini senatori părăsiseră Roma, împăratul Constantin a numit peste 300 de senatori din răsăritul Imperiului; succesorul său a ridicat numărul la 2 000. După răscoala Nika din 532, în care fuseseră amestecaţi şi senatori (cărora li s-au confiscat bunurile), Iustinian a reformat Senatul: toţi cei ce deţineau înalte demnităţi în stat au devenit automat membri, precum şi bogaţi proprietari funciari. În sec. XI au intrat în Senat şi negustori şi meşteşugari, încât în timpul domniei lui Alexios I numărul membrilor ordinului senatorial trecea de 10 000. Pensiile şi gratificaţiile le erau acordate o dată pe an. Împăraţii promiteau să ţină seama de hotărârile Senatului, dar această promisiune n-a fost respectată niciodată. Devenită în curând anacronică, această instituţie a supravieţuit totuşi până la sfârşitul Imperiului.
Răscoala Nika
Răscoala Nika din 532 a avut loc în capitala Imperiului Bizantin, în timpul domniei lui Iustinian I şi al soţiei acestuia, Teodora. Această răscoală îşi ia numele de la strigătul răsculaţilor: Nika (în greacă = victorie) şi a fost provocată de o imprudenţă a împaratului bizantin. Pe timpul acestuia, în Constantinopol existau două facţiuni politice rivale, cea a Albaştrilor şi cea a Verzilor, care îşi luau numele de la culoarea carelor cu care concurau în Hipodrom. Dintr-o antipatie mai veche a Teodorei, împăratul îi favoriza constant pe Albaştrii, într-atât încât aceştia ajunseseră să comită acte de vandalism şi să fie temuţi de oricine li se împotrivea, ştiind că sunt protejaţi de basileu.
Într-o încăierare, au fost capturaţi de gărzile imperiale mai mulţi insurgenţi, dintre care doi au rămas neeliberaţi şi care au fost mai apoi spânzuraţi. Unul din aceştia aparţinea Verzilor, iar celălalt Albaştrilor, astfel că cele două facţiuni s-au văzut deopotrivă ameninţate şi au creat o coeziune. În aceasta a intrat întreaga populaţie din Constantinopol, invocând abdicarea lui Iustinian şi arzând aproape un sfert din oraş în cele şase zile cât a durat răscoala.
În incendiu au fost curpinse spitale, cu pacienţii încă închişi, biserici, o parte a Palatului Sacru, administraţii şi azile. Răscoala nu a încetat decât în urma intervenţiei armatei, conduse de generalul Belisarius, care a ucis peste 30 000 de oameni, aparţinând ambelor partide. Armata care a prins mulţimea adunată în Hipodrom în jurul celui pe care voiau să îl proclame împărat, Hepatius, un senator, fiul fostului împărat Anastasiu I. După încetarea luptelor, execuţiile au continuat, din ordinul împăratului, în rândurile suspecţilor de crime sau răzvrătire, acest val prinzându-l şi pe Hepatius care încercase totuşi, fără izbândă, să oprească răscoala.
Buna ziua ,
Va intereseaza un link exchange cu http://www.jocurias.com ?
In schimbul unui link pe site-ul dvs, eu va adaug un link pe http://blogjocuri.wordpress.com si pe pagina de link-uri a site-ului meu ( http://www.jocurias.com/links.php ) .
Link : http://www.jocurias.com
Titlu : jocuri noi
Descriere : jocuri noi
sau
Jocuri noi
Astept un raspuns, fie pozitiv, fie negativ.
Daca sunteti de acord , va rog sa imi trimiteti titlul site-ului si link-ul site-ului dvs , pt a-l adauga. ( catalin.timofte7@gmail.com )
Imi cer scuze ca nu am postat in categoria perfecta !
Multumesc,
O zi buna !
frumos scris si pe intelesul meu.theo.
nika,....romanesc, trebuie sä-si schimbe numele
el este orce numai victorie , nu.