Elenismul Alexandrin (Hellenism) a produs impreuna cu culturile indigene Orientului Mijlociu antic sincretismul care sta la baza muzicii occidentale. Acest fel de muzica a fost dezvoltat in cateva ramuri si a devenit mai tarziu muzica Imperiului Roman. Vom vedea in postarile urmatoare dezvoltarea paralela a religiei cand muzica religioasa ocupa un loc preponderent in culturile monoteiste de sorginte Abrahamica: Judaism, Crestinismul si Islamul. Pentru a intelege mai bine acest arbore muzical ma voi ocupa in primul rand de Muzica Sacra Greaca. Nu trebuie uitat ca denumirea "muzica" are la origine cuvantul grec Muse, care este denumirea-nume a ficelor lui Zeus
Muzica sacra incorporata in cultul pagan grecesc este spijinita de o filozofie elaborata denumita si "Muzica Sferlor", aceasta filozofie este parte integrala din cosmogonia greaca si a fost formulata aproape matematic de Pitagora. Stilul de notatie armonica contemporan este bazat pe principii logice-matematice formulate de Pitagora in secolul al VI-lea i.Hr. Fara a intra in amanunte (din cauza spatiului limitat), Pitagora defineste musica universalis care este muzica universului adica muzica pe care o creaza miscarea planetelor. In secolul VI-lea d.Hr filozoful Severinus Boëthius (probabil pagan) a conceput o clasificare complementara a celei lui Pitagora, expusa in cartea lui "De Musica. " Acest concept include trei feluri de muzica (1) musica universalis (muzica universului, cea produsa de miscarea planetare); (2) musica humana (muzica care este produsa de corpul uman prin sunete involuntarea care pot semnaaliza situatii medicale); (3) musica instrumentalis (sau muzica instrumentala si vocala, care este de fapt ceeace numim noi azi ….muzica). Bazandu-se pe aceasta clasificare marele astronom Johannes Kepler (1571 –1630) in lucrarea sa Harmonice Mundi dezvolta conceptul care explica ca miscare oricarui corp poate produce sunete (unde) inclusiv planetele. In 2006 Greg Fox, imparte perioadele orbitale in care planetele produc unde audio pe care el a reusit sa le sintetizeze intr-un fel de muzica, pe care el a numit-o "Carmen de la Sfera" ("Carmen a Sferelor" – acesta este linkul la situl Internet din care veti putea audia aceasta muzica). Pe acest sit sunt si alte "piese muzicale" interesante.
Grecii (aproape ca si in zilele noastre) au categorizat instrumentele muzicale in trei categori distincte: coarde suflat si percutie. Patronul coardelor a fost Apolo cel al instrumentelor de suflat a fost Pan si cu percutia, bineinteles "seful" Zeus. Hai sa vedem putin despre ce este vorba: (1) lira care era inzestrata si cu o "cutie acustica", fabricata dein carapace de broste testoase (2) kithara – o antica ghitara care avea o cutie acustica extrem de evoluata locata in posteriorul coardelor; (3) naiul denumit de greci syrinx (in eng. Pan Pipes) aproape neschimbat pana astazi, versinea cea mai apropiata fiind naiul sud-american; (4) Oboiul denumit aulos, si el aproape de cel contemporan; (5) orga acvatica, denumita de greci hydraulis, a fost un instrument extrem de sofisticat. Cunoastem extrem de bine acest sofisticat instrument din descrierile lui Vitruvius si din decoperirea unui speciment autentic in scolul trecut in ruinele Cartaginei.
Din Musica Sacra a Greciei antice s-au pastrat imurile Delfice (Delphic Hymns) care erau adresate lui Apolo si erau inscriptionate pe pereti templelor lui Apolo, aceste imuri erau cantate de Pitiadele Ateniene (Pidiada = preoteasa Pitia) in timpul oracolelor religioase inchinate zeului Apolo. Aceste imuri vocale erau acompaniate de lira sau kithara. O reconstituire intersanta o puteti auzi si vedea aici:http://uk.youtube.com/watch?v=3MMI06AnhtM
Materialul despre muzica antica Greaca este extrem de extins (vreo 100 de pagini) din nefericire nu vom putea reda nici macar o catime din el, sper ca ne vom putea reintoarce putin cand vom discuta despre muzica bizantina.
Materialul in majoritatea lui pentru aceasta postare a fost pus la dispozitia cititorilor de Professor Emeritus Martin Fourman, care a fost ridicat de mine la rangul de Professor Angelicus.
E superb articolul dvs. si linkurile.
Va multumim.
Ideea de a reconstrui vechile instrumente si a incerca sa reproducem sunetele imnurilor sacre, ar trebui sustinuta macar la nivel academic. :-)
Altfel, toata munca, doar pe texte, va ramane pentru totdeauna incompleta. Am postat, sub impulsul atingerii si emotiei transmise de sunetelor lirei.
textele Profesorului sunt sublime. Povestile imnurilor, cum se trecea de la "profan la sacru", ospatul ,muzica inacantarea si de la "sacru la profan", dragostea facuta pe caldaramul templului. sublim. 100 de pagini de o frumusete care nu poate fi redata de nici un blog, pacat :)
Un tanar de stanga..
Apollo cu corbul si citera este foarte posibil sa fi fost pictat de Onesimos
Kithara -ajunsa chitara la noi - este lira cu 7 coarde si este folosita de cintaretii profesionisti, in timp ce amatorii foloseau lira propriu zisa.
Subiectul - Musica sacra- este excelent.
multzumesc, poate, nu stiu. ma bazez pe notitze care nu sunt ale mele.
Teo-Phyle,
salut!
e atat de densă şi de interesanta prezentarea PLUS ce am găsit la linkuri, ca nu pot decat sa apreciez la superlativ tot ce ne-ai pferit aici :)
Teo-Phyle,
mi-a placut grozav discutia pe care ai avut-o cu profesorul Forman :D
maya
Bună seara şi bună să vă fie inima!
:)
maya
Superb material!
Felicitări Professorului Emeritus Martin Fourman şi călduroase mulţumiri pentru gentileţea cu care ne-a oferit acest interesant material.
:)
maya
Theo-Phyl
Servus!
lol
maya
nora damian
Servus!
lol
maya
Theo-Phyl
care a fost ridicat de mine la rangul de Professor Angelicus
Sînt convinsă de faptul că acest rang este binemeritat!
maya
Pitagora nu inventa nimic atunci cînd vorbea despre
muzica sferelor,căci fiecare sferă cerească "cîntă"un sunet definit şi diferit,iar ansamblul lor formează corul muzicii celeste.
Goethe vorbeşte despre această muzică în Faust (prolog) a cărui acţiune se petrece în cer;acolo Arhanghelul Rafael spune:
"Soarele-şi intonează cîntarea antică
În corul armonic al sferelor.
Cursa lui regulată el şi-o urmează
Ca un fulger de-a lungul anilor"
Ecouri ale acestei muzici celeşti ajung chiar pîna aici jos,la noi şi dacă sîntem "atenţi" putem să o auzim şi putem să ne lăsăm "legănaţi de ea".
Ele,ecourile muzicii celeste, sînt pentru noi cei atît de ancoraţi de Lumea Fizică o comoară preţioasă;chiar dacă "ne scapă" ca focurile rătăcitoare,ne sînt dăruite de generozitatea Lui.
maya
Theo-Phyl
Professor Angelicuss Martin Fourman se dovedeşte mai mult decît pasionat de acest subiect,iar faptul că ne-a "dăruit" prin tine acest interesant materila este un gest absolut lăudabil!
Cît despre traducerile din latină,acestea sînt încă un"cadou" din partea ta pentru noi,învăţăceii tăi!
lol
Mulţumiri din partea mea Professorului Angelicus
Martin Fourman!
lol
pitagora nu a inventat, el a descoperit, :)
Theo-Phyl salve!
Abia acum am ajuns şi uite ce surpriză mă aşteaptă!! Ai un tempo alert. Allegro.
Cred că mă aşteaptă şi un link cu exemplificări. :)
Mă duc să citesc.
incet, incet avem timp pentru toate :)
Servus maya!
:D
Servus, fini,
:D
Teo-Phyl ni l-a adus aproape, prin toate astea, si pe minunatul profesor Angelicus!
O sa aveti niste surprize, mari de tot in legatura cu muzica post bizantina Romaneasca in timpul lui Cantemir :)
Theo-Phyl,
nou pentru mine este "musica humana",interesant.
Imnurile închinate lui Apollo sunt cele care au dus la apariţia serbărilor phytice şi olimpiadelor. Serbările phytice fiind întreceri muzicale.
Linkul l-am aşteptat cu nerăbdare. Voiam să aud cum sună. Ai văzut, îşi acordează instrumentul în timpul interpretării. Amuzant.
Ilustraţiile instrumentelor sunt frumoase şi clare. Uite, în dreapta sus un basorelief care reprezintă un interpret la aulos îngemănat. Rezultă dintr-un foc două melodii.
Theo-Phyl,
tu cu Pitagora al tău mi-ai adus aminte de primul meu examen de teorie a muzicii.
Când am tras biletul unul din subiecte a fost:
"Sisteme de intonaţie netemperată folosite în muzică: sistemul Pitagora". Capitolul era scris cu litere foarte mici şi se ştia că astea nu prea apăreau în subiecte. Am "fotografiat" doar paginile,când am învăţat şi gata. Problema a fost când a trebuit să demonstrez raporturile de înălţime! N-am să uit sistemul Pitagora în viţa mea.
Theo-Phyle,
nu-i aşa că nu ai terminat cu Grecia? :roll:
Eu aş mânca cu polonicul! :lol:
Ce ne-ai dat este o linguriţă de dulceaţă.
Theo-Phyl,
am ascultat "Cantata Ebraica". Îmi este mai familiară. Deosebite sunt: Psalmul 114,117-8,Rachem,Adom 'Olam şi Shalom leBen Dodi.Psamii i-am ascultat de nenumărate ori, sunt chiar divini. Interpreţii sunt de înaltă clasă, voci minunate.
Astăzi am ascultat o parte din "Como la rosa en la guerta". Grozavă idee au avut să prezinte variante ale imnurilor, după zone geografice. Se poate face foarte bine o comparaţie. Mâine o voi asculta în întregime.
nu uita ca tu esti "nasa" acestor postari. nici nu ma gandeam sa ma ocup de muzica :)
Nora,
abia acum văd că mi-ai scris. După ce am văzut postarea lui Theo-Phyl nu am ştiut ce să fac mai repede.
Eu sunt departe şi la propriu şi la figurat de profesorul Martin Fourman. Noroc cu Teo-Phyl.
Mi-a placut muzica sferelor; e drept prima e prea lunga pentru acum, poate altadata.
Theo-Phyl,
îmi este clar că eşti modest, dar nu-mi spune mie că nu te-a preocupat deloc muzica.
Ce faci, faci cu brio.
Incă odată mulţumesc.
Salve Lugojanule!
Bunicii mei şi Mama au cântat în corul Vidu sub
"bageta" lui Vidu. De acolo mi se trage şi mie cu muzica.
Servus fini,
asa spuneau bunici tai.
Da, a fost odata un cor vestit.
Vidu i-a fost învăţător bunicului meu iar doamna Veturia Vidu i-a pus condeiul in mână bunicii mele.
Da, nostalgii ale trecutelor vremi.
Cine mai e dirijor acum. Să nu-mi spui că s-a desfiinţat.
Dacă te-am necăjit cu ieşirea mea intempestivă, te rog să mă ierţi. Nu ştiu ce m-a apucat!
Salută Timişul şi Dealul Viilor din partea mea.
fini,
nicio problema, chiar mi-a facut placere tinind minte ca sint logojan.
In plus dau raiduri pe blogul lui Theo-Phyl de unde aflu multe care nu le stiu.